Mahadeva continuă în Arhivele Akaşice:

Moartea este un Maestru. Orice ignoranţă izvorâtă din corpul centrat pe persoană, pe moarte este un proces clocotitor al dorinţelor apărute din rămăşiţele inconştiente memorate în creier, pe teamă, pe lăcomie şi toate fierb la temperatura unei energii foarte înalte, existând posibilitatea ca dorinţele tale să devină realitate, ca temerile tale să fie depăşite, să te eliberezi şi de dorinţe şi de teamă şi să fii gata să faci faţă procesul conştienţei, realizând astfel câtă iluzie poate produce prezenţa lor în viaţa ta.

Temerile pe care le înfrunţi te fac să înţelegi că nu te mai pot înspăimânta deloc, dar dacă nu ai conştienţa clară să le priveşti drept în faţă, atunci te laşi prins în iluzia lor. În timp ce, dacă vezi adevărul despre temeri este ca şi cum ai realiza că ţi-ai considerat din greşeală ca fiind cel mai mare duşman al tău de fapt cel mai bun prieten al tău şi ţi-ai schimba imediat atitudinea. Cu dorinţele şi temerile cu care te confrunţi, precum clipa morţii trebuie să ai răbdare şi să manifeşti o conştienţă calmă cu care să priveşti în faţă aceste probleme ce vin spre tine, şi atunci ai să vezi că ele îţi vor spune că sunt iluzii ce şi-au pierdut abilitatea de a de a te mai speria vreodată. Dacă nu priveşti spre ele cu o profundă conştienţă calmă, atunci vei primi la schimb o extindere a vieţii bazată pe o minte inconştientă. Când dorinţele îţi arată extinderea greşită a vieţii tale, atunci experimentezi raiul. Când temerile îţi oferă extinderea greşită a vieţii tale, atunci experimentezi iadul. Dar când priveti spre ele cu o conştienţă odihnită, atunci te eliberezi. Moartea poate fi un mare Maestru ce te poate elibera. Dumnezeu ţi-a oferit cel mai înalt adevăr, având posibilitatea de a manifesta starea de conştienţă relaxată în fiecare clipă a vieţii când te confrunţi cu frica şi lăcomia. Atâta timp cât ai un trup este cel mai bun moment să te pregăteşti pentru moarte şi să dobândeşti abilitatea de a gestiona fricile şi lăcomia în timp ce părăseşti corpul. Momentul părăsirii corpului are o mare însemnătate, acel moment va decide modul în care îţi vei continua călătoria în viitor, aşa că pregăteşte-te în permanenţă practicând conştienţa odihnită, fiind în „jeevan muktha”. Rămâi în starea de conştienţă odihnită în timp ce haosul şi furtunile de temeri te pun la grea încercare pe durata existenţei tale în corp. Trăind într-un mod inconştient, fără a aspira la starea de conştienţă şi la moarte înainte de moarte sau în timpul morţii poţi avea parte de suferinţă, ce îţi poate oferi o profundă dimensiune a stării de conştienţă, numită „Nivruti” (drumul spre eliberare) în Upanişade. Înţelegeţi faptul că mergând conştient spre moarte puteţi să vă eliberaţi de teamă şi lăcomie. În fiecare clipă a vieţii, când permiteţi stării de frică sau de lăcomie să se amplifice, percepeţi foarte puţin din dimensiunea morţii şi experimentaţi conştienţa neliniştită. Afându-vă în stare de conştienţă odihnită, dobândiţi o profunzime suficientă pentru a gestiona starea de eliberare. Aceste mari adevăruri sunt „aboushya” şi „sarvanhouma”, nu depind de niciun fel de individ, de niciun trup, nici de corpul care le dă citire. „Sarvabhoumya” este universal, internalizează adevărurile, aliniază procesul lor conştient de cunoaştere bazată pe adevăr – pe conştiinţă – pe adevărata existenţă prin harul lui Kala Bhairava, Maha Kala, Cosmosul însuşi.